Cu totii am vazut pe Facebook, sau chiar si pe strada atat femei cat si barbati care purtau si care inca poarta in viata de zi cu zi camasa traditionala romaneasca, sau mai pe scurt IA.
Camasa barbateasca traditionala este o piesa de vestimentatie specifica portului popular romanesc. Camasa, sau IA, care poate fi achizitionata de la Iiana, poate fi confectionata din diferite materiale, cum ar fi panza de canepa, canepa cu bumbac, in si bumbac, lana tigaie, este cusuta cu rauri la gat, la gura, la poale si la marginea manecii.
IA brodeaza cu lana si lanica, matase nerasucita si ibrisim, beteala, fir de argint si aur, bumbac. Culorile folosite pentru confectionarea acesteia sunt rosu, violet, galben, portocaliu, verde, negru, mai rar albastru, alb, brun. Cele mai vechi ii nationale barbatesti sunt cele confectionate din panza de in sau de canepa, brodate cu lana si matase, iar punctul de broderie cel mai intrebuintat este pe doua fete. In Banat de exemplu, camasile barbatilor sunt impodobite la piept si gat cu sabace.
Camasa banateana este realizata din doua bucati: ia si fusta care sunt cusute la mijloc si care in final formeaza o singura bucata. Panza intrebuintata era tesuta in casa din canepa, in sau bumbac. Aceste camasi traditionale barbatesti din zona Banatului erau alese in razboi sau cusute la gulere si mansete cu acul in cruci; si fie de culoare erau albe sau colorate. Camasile albe erau ornamentate cu ajururi, broderii, fileuri si dantele facute cu acul sau cu croseta.
Camasile traditionale barbatesti care erau colorate, erau cusute cu puncte sau cruci. Dintre culorile folosite, precizam faptul ca predomina rosul si negrul. Peste camasa, barbatul purta un brau lat de piele, „braciri” sau bete confectionate din lana de diferite culori si latimi.
Portul buciumanilor din Apuseni
Camasa cu barburi (clini mari introdusi unul in fata la mijlocul fetei camasii, unul in spate, la mijlocul foii de la spate a camasii) este una dintre piesele importante si caracteristice ale portului barbatesc buciumanesc. Camasa cu barburi mai este cunoscuta si sub denumirea de camasa mocaneasca sau camasa ciobaneasca. Cuvantul barbur provine din limba latina de la termenul “barbula-am” si are semnificatia de ornament triunghiular. Din cauza clinului, ornamentul care acopera de cusatura a acestuia cu foaia camasii are forma triunghiulara.
Atunci cand materialul folosit pentru confectionarea camasii era joljul lat, erau prinsi cei doi barburi din fata si spate, la fel ca si clinii laterali. Camasa in acest fel lua forma unei tunici drepte realizata dintr-o foaie de panza indoita peste umeri. Aceasta scurta pentru a putea fi purtata in cioareci, avea maneca dreapta si era stransa jos cu doi pumnari brodati sau cu o manseta simpla din panza.
Maneca era prinsa direct de marginea foii care alcatuia corpul camasii, in timp ce la subsuoara este largita cu un folteus. Prin doua taieturi care formeaza un T, se obtinea deschizatura gatului si a gurii camasii. Gulerul era drept, scurt si brodat, iar pieptii erau ornamentati cu motive vegetale care aveau forma unor frunze aplecate, si care poarta denumirea de „jurii”.
Broderia camasii barbatesti se aseamana foarte mult cu broderia camasii femeiesti, insa ea are broderia buciumaneasa cusuta in lant cu care sunt impodobite manecile camasilor femeiesti. Elementul ornamental vechi al piesei vestimentare este reprezentat de broderia gulerului. Broderia din jurul gurii camasii traditionale barbatesti din Apuseni constituie o particularitate specifica acestui costum, in ciuda faptului ca este elementul este mai recent. Motivele generale ale camasii sunt „florile aplecate”, in forma de frunze cu contur dintat, cu nervuri dese realizate prin linii in zig-zag foarte strans. Pe deasupra camasii se purta „laibar”.
