Istoricul turboalimentarii are o vechime aproape la fel de mare precum cel al motorului cu ardere interna. Inca din 1885 si 1896, Gottlieb Daimler si Rudolf Diesel au investigat cresterea puterii si reducerea consumului de combustibil al motoarelor lor prin precomprimarea aerului de ardere.
In 1925, inginerul elvetian Alfred Büchi a fost primul care a avut succes cu turbocompresia gazelor de esapament si a obtinut o crestere a puterii cu peste 40%. Acesta a fost inceputul introducerii treptate a turboalimentarii in industria auto.
Primele aplicatii ale unui turbocompresor au fost limitate la motoare foarte mari, de exemplu motoare marine. In industria automobilelor, utilizarae turbo a inceput cu motoarele pentru camioane. In 1938, a fost construit primul motor cu turbocompresie pentru camioane.
Chevrolet Corvair Monza si Oldsmobile Jetfire au fost primele autoturisme cu turbo si au debutat pe piata americana in 1962/63. In ciuda costurilor tehnice care au fost deosebit de mari, masinile nu au fost ceea ce si-au dorit producatorii si cei care le-au cumparat, iar fiabilitatea lor slaba le-a determinat sa dispara rapid de pe piata.
Dupa prima criza a petrolului care a avut loc in anul 1973, turboalimentarea a devenit mai acceptabila in aplicatiile comerciale diesel. Pana in acele momente insa, costurile ridicate de investitii ale turboalimentarii erau compensate doar cu economii de costuri de combustibil, care erau minime.
Reglementarile din ce in ce mai stricte privind emisiile la sfarsitul anilor 80 au dus la o crestere a numarului de motoare de camion turbo, astfel incat astazi, practic fiecare motor de camion este turbo.
In anii 70, odata cu intrarea turboalimentarii in sporturile cu motor, in special in cursele de Formula I, motorul turbo pentru autoturisme a devenit foarte popular. Cuvantul „turbo” a devenit destul de la moda. In acea perioada, aproape fiecare producator de automobile oferea cel putin un model de top echipat cu un motor pe benzina turbo.
Cu toate acestea, acest fenomen a disparut dupa cativa ani, deoarece desi motorul cu benzina turbo a fost mai puternic, nu a fost economic. Mai mult, „turbo-lag”, raspunsul intarziat al turbocompresoarelor, era la acel moment inca relativ mare si nu a fost acceptat de majoritatea clientilor.
Adevarata descoperire a turboalimentarii in ceea ce priveste insa autoturismele, a fost realizata abia in anul 1978, odata cu introducerea primului autoturism dotat cu motor diesel turbo in Mercedes-Benz 300 SD; dupa care a aparut pe piata legendarul VW Golf Turbodiesel in 1981.
In zilele noastre, turboalimentarea motoarelor pe benzina nu mai este privita in primul rand din perspectiva performantei, ci este privita mai degraba ca un mijloc de reducere a consumului de combustibil si, in consecinta, a poluarii mediului din cauza emisiilor mai mici de dioxid de carbon (CO2). In prezent, principalul motiv al turboalimentarii este utilizarea energiei gazelor de esapament pentru a reduce consumul si emisiile de combustibil.
Acestea sunt asadar date importante despre istoria masinilor turbo, pe care cu siguranta in cazul in care sunteti pasionati ai domeniului auto trebuie sa le cunoasteti.
Exista si alte informatii pe care nu trebuie sa fiti pasionati, dar pe care trebuie sa le cunoasteti despre torbo. De exemplu, este important sa afati ca turbo are multe avantaje precum un cuplu si o performanta mai mare.
Motoarele turbo sunt mai econome decat cele aspirate natural, si au o putere mai mare, dar au un mare dezavantaj, si anume costurile de reparatii (daca este cazul). Cu siguranta cand detineti un autoturism turbo, ultimul lucru pe care il doriti este sa aveti nevoie de reparatii turbine sau de achizitionarea unei turbine second hand. Chiar si turbinele sh au preturi piperate, deci nu veti dori o asemenea problema a masinii.
