La ce se refera la articolul 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului?
In general, se ocupa de drepturile de proces echitabil. Cu toate acestea, implicatiile sale merg mai departe. De exemplu, cerinta de impartialitate judiciara a precipitat reforma pozitiei vechi de secole a Lordului Cancelar pentru a pune capat confuziei rolurilor judiciare, executive si legislative.
Cum este structurat?
Putem spune ca art 6 CEDO contine, in principiu, doua seturi de obligatii. Prima se refera la cazurile penale si la stabilirea “drepturilor si obligatiilor civile”. Aceasta ofera dreptul fundamental la “o audiere corecta si publica intr-un termen rezonabil de catre un tribunal independent si impartial”. Hotararea trebuie data public, dar accesul la proces poate fi restrictionat in anumite circumstante.
Al doilea se refera numai la cauze penale si la sase cerinte suplimentare specifice:
- Sa fie prezumata nevinovata pana se constata vinovata (articolul 6 alineatul 2).
- Sa fie informata cu promptitudine intr-o limba care poate inÅelege suspectului detaliile “naturii si (art. 6 alin. (3) lit. a.
- Sa aiba timp si facilitati adecvate pentru a pregati o aparare (articolul 6 alineatul 3 litera b.
- Sa va aparati personal sau prin asistenta juridica alegerea proprie sau, daca nu va permiteti “, sa vi se dea libertatea in cazul in care interesele justitiei o cer” (Articolul 6 (3) c.
- Sa examineze sau sa fi examinat martorii si sa obtina prezenta si examinarea [Articolul 6 alineatul (3) litera d].
- Sa aveti asistenta gratuita a unui interpret daca nu puteti intelege sau vorbi limba folosita in instanta (articolul 6 alineatul (3) litera e.
Exista principii de baza relevante?
Da. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dezvoltat egalitatea armelor ca principiu de baza (Niderost-Huber / Elvetia [1997] CEDO 18990/91 la punctul 23, 18 februarie 1997). Curtea si-a dezvoltat abordarea astfel incat reflecta “sensibilitatea crescuta a publicului fata de administrarea corecta a justitiei” (Borgers v. Belgia (1993) 15 EHRR 92).
Recent, acesta a galvanizat guvernele printr-o serie de hotarari care au consolidat dreptul suspectului la un avocat (Salduz impotriva Turciei, 27 noiembrie 2008). Acest lucru a determinat o serie de instante nationale sa impuna cerinte mai stricte.
Care este sensul drepturilor si obligatiilor civile?
Toate drepturile private determinate in litigiile civile obisnuite, de exemplu dreptul familiei, delictuala, contractul sau dreptul muncii. Dificultatile au aparut, in general, in legatura cu cazurile unei persoane impotriva unei autoritati publice. De exemplu, procedurile organelor desemnate de stat sunt acoperite in cazul in care determina dreptul persoanei de a exercita o profesie (de exemplu, ca medic). Procedurile disciplinare impotriva ofiterilor de politie si audierile de azil sunt, totusi, in afara.
Cand se poate face un proces in secret?
“Presa si publicul pot fi excluse din tot sau din parte procesului in interesul moralitatii, ordinii publice sau securitatii nationale intr-o societate democratica, in care interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor impun acest lucru sau in masura strict necesara in opinia instantei in circumstante speciale in care publicitatea ar aduce atingere intereselor justitiei “.
Justitia a fost preocupata de cresterea secretului in cazurile legate de terorism si a publicat un raport substantial privind dovezile secrete in septembrie 2009. CEDO a dezvoltat principiul ca o persoana trebuie sa poata participa in mod eficient la procesul sau.
Cand trebuie acordata asistenta juridica?
Suspectul sau paratul nu trebuie sa aiba “mijloace suficiente”. Trebuie sa se impuna asistenta juridica “in interesul justitiei”. La “prima interogare a unui suspect de catre politie, cu exceptia cazului in care se demonstreaza, avand in vedere circumstantele specifice ale fiecarui caz, sunt motive imperioase pentru a restrange acest drept.
Protectia articolului 6 este aplicata in toate statele care au aderat la Conventie?
Din pacate, nu. Uniunea Europeana a fost preocupata de protejarea drepturilor eficiente de aparare penala in cele 27 de state membre ale acesteia, ca parte a programului sau de recunoastere juridica reciproca in materie penala. Acest lucru a condus la o decizie-cadru privind mandatul european de arestare, implementata in Marea Britanie prin Actul de extradare din 2003.
Se presupunea ca ar urma sa se aplice garantiile minime pentru suspecti, insa propunerile au intampinat o anumita rezistenta din partea statelor membre – conduse de Regatul Unit si Irlanda. O “foaie de parcurs” a masurilor viitoare a fost convenita la Stockholm, numita “programul de la Stockholm”.
Aceasta imparte masurile in cinci. Masura C se refera la accesul la un avocat si la asistenta juridica – care se pare ca vor fi tratate in doua aspecte separate. Pentru a-si face propria legislatie in acest domeniu, Comisia Europeana a comandat diverse studii.
Justitia a participat la un proiect major, impreuna cu Initiativa de Justitie a Societatii Deschise, Universitatea din Maastricht si Universitatea din Vestul Angliei, care a implicat studiul detaliat al noua tari (opt in UE si Turcia). Aceasta a condus la o publicare in iulie 2010: Apararea penala efectiva in Europa E Cape, Z Namaradze, R Smith si T Spronken, (Intersentia).
